Controlul pierderilor
Modificarea în 1995 a
doctrinei „generaţiei anului 1914” a provocat unde de şoc în
societatea Watchtower. Membrii de rând fuseseră alimentaţi decenii
de-a rândul cu argumente despre „certitudinea” că sfârşitul va veni
înainte ca generaţia anului 1914 să treacă. În cărţile Aid
şi Insight societatea Watchtower a fixat realmente limita
ultimativă pentru durata „generaţiei” la 80 de ani. Astfel în 1994
a devenit limpede pentru conducerea din Brooklyn că încă un eşec
stânjenitor trebuia să fie acoperit cât mai bine posibil. În ediţia
din 1 noiembrie 1995 a Turnului de veghe găsim „schimbarea”,
îmbrăcată în cuvinte ambigue, pe care Brooklyn-ul preferă să o
numească „înţelegere actualizată” – un cuvânt codificat pentru
faptul că au înşurubat foarte strâns (ca de obicei) şi nu au
absolut nici o cheie să mai desfacă (ca de obicei). Totuşi,
mulţumită eforturilor unor „apostaţi” activi, presa a publicat
câteva articole despre această nouă ratare şi astfel Brooklyn-ul a
avut dificultăţi în a face „trecută” problema în faţa membrilor de
rând. Să aruncăm o privire la „capodoperă”:
„Un timp pentru a
veghea”:
„Nerăbdători să vadă sfârşitul acestui sistem rău,
membrii poporului lui Iehova au făcut uneori speculaţii cu privire
la timpul când va izbucni ‘necazul cel mare’, stabilind chiar un
raport între acesta şi durata vieţii unei generaţii din 1914
încoace. Însă ‘căpătăm o inimă a înţeleaptă’, nu făcând speculaţii
cu privire la numărul de ani sau de zile al unei generaţii, ci
gândindu-ne la modul în care să ‚ne numărăm zilele’, aducându-i lui
Iehova laude pline de bucurie (Psalm 90:12). În loc să ofere o
riglă de măsurare a timpului, termenul ‚generaţie’ aşa cum a fost
folosit de Isus se referă în principal la oamenii care au trăit în
acelaşi timp într-o anumită perioadă istorică, cu caracteristicile
lor specifice” (Turnul de veghe, 1 noiembrie 1995, p.
17).
Analizând felul în care sunt folosite cuvintele
aici, observăm că „poporul lui Iehova a făcut uneori speculaţii”.
Sesizează cuvântul „uneori” şi de asemenea expresia „a făcut
speculaţii”. Dacă te uiţi la peroraţia neîncetată despre generaţia
1914 în literatura Watchtower de-a lungul zecilor de ani, cu greu
s-ar putea vorbi despre „uneori”. La fel, dacă cauţi în literatura
Watchtower de câte ori s-a scris despre generaţia 1914, nu vei găsi
niciodată cuvântul „speculaţie” folosit pe undeva, din contra. A
fost susţinută ca o certitudine, s-a spus că a fost promisă de
Biblie, de Iehova şi de Isus.
După decenii de promovare a generaţiei de „gumă”,
„elasticul” s-a rupt şi, aşa cum era de aşteptat, i-a dat
Brooklyn-ului bătaie de cap. O idee destul de logică care a ieşit
la suprafaţă între prieteni a fost că, după atât de mulţi ani în
care s-a strigat „lupul la oi” şi de retorică despre cât de puţini
au mai rămas din „generaţie” şi cât de iminent „trebuie deci să fie
sfârşitul”, acum ei erau din nou fără vreun indiciu despre cât de
departe ar putea fi acest „sfârşit”. Bineînţeles, gândul că
sfârşitul nu-i chiar după uşă, răspândeşte panică şi isterie în
Brooklyn, din cauză că această realitate i-ar face pe Martori să
„încetinească ritmul”, aşa că aici au fost nevoiţi să dea o
„explicaţie”. După ce au avut succes în întinderea „generaţiei” la
o perioadă de 80 de ani, era acum urgent necesar să facă, lucru
destul de comic, exact contrariul. Până la urmă, printr-o
miraculoasă căpătare a unei ‘inimi înţelepte’, „generaţia” trebuia
să devină scurtă, cât de scurtă posibil:
„Întrebări de la cititori”
:
„S-ar putea spune că înţelegerea recent
actualizată a cuvântului „generaţie” din Matei 24:34 ne lasă să
credem că sfârşitul sistemului de lucruri ar putea fi amânat în
viitorul îndepărtat? În nici un caz nu acesta este cazul.
Dimpotrivă, noua înţelegere avansată a acestei chestiuni ar trebui
să ne ajute să rămânem într-o aşteptare constantă a
sfârşitului. Cum aşa? Ei bine, aşa cum explica Turnul de
veghere din 1 noiembrie 1995, Isus aplica expresia „această
generaţie” la oamenii răi contemporani cu el (Matei 11:7, 16-19;
12:39, 45; 17:14-17; Fapte 2:5, 6, 14, 40). Ca atare aceasta nu a
fost descrierea unei perioade de timp fixate care începea la o dată
anume” (Turnul de veghe, 1 mai 1997, p. 29).
După cum putem observa, Watchtower se grăbeşte
să-i asigure pe membrii de rând că, desigur, sfârşitul este exact
la fel de iminent ca întotdeauna. Suntem trataţi cu următoarea
propoziţie complet lipsită de sens: ”Cu siguranţă nu acesta este
cazul. Din contra, înţelegerea recent îmbunătăţită în problema
generaţiei ar trebui să ne ajute să rămânem în aşteptarea constantă
a sfârşitului”. Da, oameni buni, o nouă „înţelegere”, şi
îmbunătăţită, ne va permite ca, în loc să ne concentrăm asupra
lungimii timpului rămas până la sfârşit, să putem aştepta acum
„sfârşitul” în mod constant! Ce grozav! Această înţelegere se
poate aplica la orice generaţie de oameni „răi”!
„Întrebări de la
cititori”:
„De
fapt, articolul Întrebări de la cititori din acelaşi număr al
Turnului de veghere scotea în evidenţă două idei principale:
‘O generaţie de oameni nu poate fi considerată o perioadă cu un
anumit număr de anii’ şi ‘Oamenii unei generaţii trăiesc o perioadă
relativ scurtă de timp’. Deseori folosim cuvântul ‘generaţie’ în
acest mod. De exemplu, am putea spune: ‘Soldaţii din generaţia lui
Napoleon nu ştiau nimic despre avioane sau despre bombele atomice’.
Ne‑am referi oare numai la soldaţii care s-au născut în acelaşi an
cu Napoleon? Sau numai la acei soldaţi francezi care au murit
înainte de Napoleon? Bineînţeles că nu; nici nu am încerca,
folosind astfel termenul“generaţie”, ca să stabilim un anumit număr
de ani. Cu toate acestea ne-am referi la o perioadă relativ scurtă,
nu la sute de ani după timpul lui Napoleon” (Turnul de
veghe, 1 mai 1997, p. 29).
Aici mai sunt câteva perle: „O generaţie de oameni nu poate
fi văzută ca o perioadă de timp având un număr fixat de ani”. Ce
glumeţ! După cel puţin 60 de ani de promovare chiar a acestei idei
ca adevăr evanghelic, Watchtower ne spune că o generaţie nu poate
fi văzută, pare-se, în acest mod! Fără să le reamintească
cititorilor ei despre articolele Watchtower care calculau ce vârstă
ar trebui să aibă cei ce „au văzut ce s-a întâmplat în 1914”, ca să
fie parte a generaţiei, etc, ea bineînţeles accentuează acum cât de
„scurtă” trebuie să fie aceasta.
„Întrebări de la
cititori”:
„Prin urmare a fost potrivit
faptul că Turnul de veghere din 1 noiembrie conţinea
subtitlul ‚Vegheaţi!’ Primul paragraf de la acest subtitlu spunea
pe bună dreptate: „Nu este nevoie să cunoaştem data exactă a
evenimentelor. În loc să ne concentrăm asupra calculării unei date,
trebuie mai degrabă să ne concentrăm asupra faptului de a manifesta
vigilenţă, de a cultiva o credinţă puternică şi a ne menţine
ocupaţi în serviciul lui Iehova”. Apoi erau citate cuvintele lui
Isus: ‚Luaţi seama, vegheaţi, şi rugaţi-vă căci nu ştiţi când va fi
timpul acela. Şi ceea ce vă zic vouă zic tuturor: Vegheaţi’. –
Marcu 13:33, 37.” (Turnul de veghe, 1 mai 1997, p.
29).
Cu o revărsare de şi mai
multă vorbărie lipsită de sens revista Turnul de veghe îşi
face de priceput „înţelegerea îmbunătăţită”. Ce rămâne după
decantare din această înţelegere îmbunătăţită este că ei s-au
întors acum înapoi la aceeaşi retorică învechită în care s-a
pierdut orice altă biserică apocaliptică de un număr de ani încoace
şi anume că sfârşitul poate veni de acum în orice moment, doar se
vede cât de îngrozitor este totul în jur! Membrii de rând s-au
întrebat în mod firesc, cum ar trebui considerată acum faţă de anul
1914 această „generaţie” evazivă? Bineînţeles, afirmaţii de genul:
„N-a fost aşadar o descriere a unei lungimi exacte de timp începând
cu o anumită dată”, dădeau de înţeles că societatea Watchtower
încerca să separe „generaţia” de anul 1914. Astfel, a urmat o nouă
„explicaţie”:
„Întrebări de la
cititori”
„Turnul de veghere din 1
noiembrie 1995 s-a concentrat asupra a ceea ce a spus Isus despre
„generaţia aceasta”, după cum citim în Matei 24:34. Să înţelegem că
există vreo incertitudine cu privire la faptul că Regatul lui
Dumnezeu a fost instaurat în cer în 1914? Dezbaterea din Turnul
de veghere nu a propus absolut nici o schimbare în privinţa
învăţăturii noastre fundamentale referitoare la anul 1914. Isus a
descris semnul care avea să marcheze prezenţa sa în puterea
Regatului. Există nenumărate dovezi că acest semn este în curs de
împlinire începând din 1914. Datele despre războaie, foamete,
plăgi, cutremure de pământ şi alte dovezi confirmă că din 1914 Isus
este activ ca Rege al Regatului lui Dumnezeu. Toate acestea arată
că de atunci încoace ne aflăm în perioada de încheiere a sistemului
de lucruri. Atunci ce anume clarifica Turnul de veghere? Ei
bine, esenţa era sensul în care a folosit Isus cuvântul “generaţie”
în Matei 24:34. Pasajul spune: “Adevărat vă spun, nu va trece
generaţia aceasta până nu se vor întâmpla toate acestea”. Ce voia
să spună Isus prin termenul ”generaţie” atât cu referire la zilele
lui cât şi la ale noastre?” (Turnul de veghere, 1 iunie
1997, p. 28).
Desigur, societatea Watchtower se grăbeşte să
explice că „înţelegerea îmbunătăţită” nu schimbă practic nimic.
De fapt, în afară că dezvăluie încă o dată cât de extrem şi de
universal lipsită de soluţii este societatea Watchtower în legătură
cu orice lucru, noua înţelegere nu schimbă prea multe în Brooklyn.
Apoi ni se dă vechiul argument „învineţit” şi disperat: „Avem
dovezi ample că acest semn a fost în curs de împlinire de la 1914.
Existenţa războaielor, foametelor, epidemiilor şi a altor dovezi
arată că de la 1914 Isus a fost activ ca Rege al Regatului lui
Dumnezeu. Aceasta indică că de atunci a început încheierea
sistemului de lucruri”.
După cum a fost demonstrat de
nenumărate ori, aceste aşa-numite semne sunt ceva ce a fost văzut
în toate generaţiile omenirii, tot timpul. Singura diferenţă pe
care am sesizat-o în generaţia noastră de la 1914, este că efectiv
orice aspect al acestui „semn” s-a îmbunătăţit enorm, lăsându-ne cu
constatarea că generaţiile anterioare au fost mult mai rele decât a
noastră. Ce fel de „semn” mai este acesta?
„Întrebări de la
cititori”:
„Aşadar informaţiile recente
din Turnul de veghere despre „generaţia aceasta” n-au
schimbat înţelegerea noastră cu privire la evenimentele din 1914.
Dar ne-au făcut să înţelegem mai bine modul în care a folosit Isus
termenul „generaţie”, ajutându-ne să vedem că folosirea lui nu este
un motiv pentru a calcula – din 1914 – cât de aproape suntem de
sfârşit” (Turnul de veghe, 1 iunie 1997, p.
28).
Este destul de comic şi remarcabil totodată că
un lucru care a fost clar ca lumina zilei pentru majoritatea
„clerului creştinătăţii” de două mii de ani, nu a fost văzut de
liderii „organizaţiei lui Iehova” până în noiembrie 1995. Oricum ar
fi, acum membrii de rând ai Martorilor lui Iehova nu trebuie să mai
fie preocupaţi să afle când va veni”sfârşitul”. De ce? Acesta va
veni „curând”. Iată câteva exemple de „înţelegere
îmbunătăţită”:
„Gloria mai mare a casei lui
Iehova”:
„Nu va întârzia”, afirmă
profetul. Isus a spus că generaţia rea din prezent nu va trece până
nu se vor „întâmpla toate acestea” (Matei 14:34). Înseamnă aceasta
că potrivit înţelegerii actuale a cuvintelor lui Isus activitatea
noastră de predicare nu este atât de urgentă? Faptele arată că
lucrurile stau exact invers! Generaţia contemporană se cufundă
într-o stare de răutate şi corupţie fără precedent în istorie”.
(Turnul de veghe, 1 ianuarie 1997, p. 12, par.
3).
„Să slujim cu loialitate
alături de organizaţia lui Iehova”:
„Recent, sclavul fidel şi prevăzător ne-a ajutat
să înţelegem mai bine termenul „generaţie” folosit în Matei 24:34
şi timpul judecăţii „oilor” şi „caprelor” menţionat în Matei
25:31-46, precum şi să ne rafinăm punctul de vedere referitor la
anumite tipuri de serviciu civil (Matei 24:45). Fără îndoială că
unii apostaţi ar fi fost încântaţi dacă mulţi Martori ai lui Iehova
ar fi ţinut cu rigiditate la vechea înţelegere a acestor subiecte
şi ar fi refuzat să progreseze. Nu aşa au stat lucrurile. De ce?
Deoarece poporul lui Iehova este loial” (Turnul de veghe, 1
august 1997, p. 12)
Să observăm nonsensul în ultimele două
propoziţii: „Fără îndoială că unii apostaţi ar fi fost încântaţi
dacă mulţi Martori ai lui Iehova ar fi ţinut cu rigiditate la
vechea înţelegere a acestor subiecte şi ar fi refuzat să
progreseze. Nu aşa au stat lucrurile. De ce? Deoarece poporul lui
Iehova este loial”. Ne întrebăm cine sunt acei apostaţi? Fiind şi
eu unul, pot să spun că n-am întâlnit niciodată pe cineva care să
menţioneze măcar un asemenea lucru. Noi „apostaţii” ştim prea bine
că orice schimbări ar fi decretate în Brooklyn, cel „credincios” va
crede automat tot ce scrie societatea Watchtower. Dacă Brooklyn-ul
ar decide mâine că transfuziile de sânge sunt „bune”, ziua
următoare toţi Martorii „fideli” ar umbla încoace şi încolo
pretinzând că nu este vorba de nimic nou, „noi întotdeauna am
crezut asta”. Acesta este tiparul normal după care se derulează
lucrurile. Este interesant de observat că în pofida „înţelegerii
actualizate/ îmbunătăţite”, societatea Watchtower continuă să se
refere la buna veche „înţelegere depăşită”, după cum arată exemplul
următor citat deja:
„Gloria mai mare a casei lui
Iehova”:
„Nu
va întârzia”, afirmă profetul. Isus a spus că generaţia rea din
prezent nu va trece până nu se vor „întâmpla toate acestea” (Matei
14:34). Înseamnă aceasta că potrivit înţelegerii actuale a
cuvintelor lui Isus activitatea noastră de predicare nu este atât
de urgentă? Faptele arată că lucrurile stau exact invers! Generaţia
contemporană se cufundă într-o stare de răutate şi corupţie fără
precedent în istorie”. (Turnul de veghe, 1 ianuarie 1997, p.
12, par. 3).
În 1992, pe când Brooklyn-ul bâjbâia în
întuneric, înecat în „speculaţiile” lui, lucrurile sunau cam
aşa:
„1914 – Anul care a
şocat lumea”
„Astăzi un mic procent al omenirii îşi mai poate
aminti de evenimentele anului 1914. Va trece oare acea generaţie
avansată în vârstă înainte ca Dumnezeu să salveze pământul de la
ruină? Conform profeţiei biblice, nu. ”Când veţi vedea toate aceste
lucruri”, a promis Isus, „să ştiţi că el este aproape, la uşi.
Adevărat vă spun că această generaţie nu va trece nicidecum până nu
vor avea loc toate aceste lucruri” – Matei 24:33, 34” (Turnul de
veghe, 1 mai 1992, p. 3).
Societatea Watchtower a făcut orice greşeală cu
putinţă când a fost vorba de pretenţiile ei de călăuzire divină
sigură referitor la „cunoaşterea” viitorului. În aceasta, ea
împărtăşeşte o moştenire mai veche în lansarea de alarme false
despre venirea lupului începând încă din secolul întâi. Lucrul
trist este că aceşti oameni nu învaţă niciodată şi, fără îndoială,
vor exista creduli predicând patetic despre sfârşitul „iminent”
atât cât va ţine această lume.
|