Anul 1914

Controlul pierderilor

Modificarea în 1995 a doctrinei „generaţiei anului 1914” a provocat unde de şoc în societatea Watchtower. Membrii de rând fuseseră alimentaţi decenii de-a rândul cu argumente despre „certitudinea” că sfârşitul va veni înainte ca generaţia anului 1914 să treacă. În cărţile Aid şi Insight societatea Watchtower a fixat realmente limita ultimativă pentru durata „generaţiei” la 80 de ani. Astfel în 1994 a devenit limpede pentru conducerea din Brooklyn că încă un eşec stânjenitor trebuia să fie acoperit cât mai bine posibil. În ediţia din 1 noiembrie 1995 a Turnului de veghe găsim „schimbarea”, îmbrăcată în cuvinte ambigue, pe care Brooklyn-ul preferă să o numească „înţelegere actualizată” – un cuvânt codificat pentru faptul că au înşurubat foarte strâns (ca de obicei) şi nu au absolut nici o cheie să mai desfacă (ca de obicei). Totuşi, mulţumită eforturilor unor „apostaţi” activi, presa a publicat câteva articole despre această nouă ratare şi astfel Brooklyn-ul a avut dificultăţi în a face „trecută” problema în faţa membrilor de rând. Să aruncăm o privire la „capodoperă”:

„Un timp pentru a veghea”:

„Nerăbdători să vadă sfârşitul acestui sistem rău, membrii poporului lui Iehova au făcut uneori speculaţii cu privire la timpul când va izbucni ‘necazul cel mare’, stabilind chiar un raport între acesta şi durata vieţii unei generaţii din 1914 încoace. Însă ‘căpătăm o inimă a înţeleaptă’, nu făcând speculaţii cu privire la numărul de ani sau de zile al unei generaţii, ci gândindu-ne la modul în care să ‚ne numărăm zilele’, aducându-i lui Iehova laude pline de bucurie (Psalm 90:12). În loc să ofere o riglă de măsurare a timpului, termenul ‚generaţie’ aşa cum a fost folosit de Isus se referă în principal la oamenii care au trăit în acelaşi timp într-o anumită perioadă istorică, cu caracteristicile lor specifice” (Turnul de veghe, 1 noiembrie 1995, p. 17).

Analizând felul în care sunt folosite cuvintele aici, observăm că „poporul lui Iehova a făcut uneori speculaţii”. Sesizează cuvântul „uneori” şi de asemenea expresia „a făcut speculaţii”. Dacă te uiţi la peroraţia neîncetată despre generaţia 1914 în literatura Watchtower de-a lungul zecilor de ani, cu greu s-ar putea vorbi despre „uneori”. La fel, dacă cauţi în literatura Watchtower de câte ori s-a scris despre generaţia 1914, nu vei găsi niciodată cuvântul „speculaţie” folosit pe undeva, din contra. A fost susţinută ca o certitudine, s-a spus că a fost promisă de Biblie, de Iehova şi de Isus.

După decenii de promovare a generaţiei de „gumă”, „elasticul” s-a rupt şi, aşa cum era de aşteptat, i-a dat Brooklyn-ului bătaie de cap. O idee destul de logică care a ieşit la suprafaţă între prieteni a fost că, după atât de mulţi ani în care s-a strigat „lupul la oi” şi de retorică despre cât de puţini au mai rămas din „generaţie” şi cât de iminent „trebuie deci să fie sfârşitul”, acum ei erau din nou fără vreun indiciu despre cât de departe ar putea fi acest „sfârşit”. Bineînţeles, gândul că sfârşitul nu-i chiar după uşă, răspândeşte panică şi isterie în Brooklyn, din cauză că această realitate i-ar face pe Martori să „încetinească ritmul”, aşa că aici au fost nevoiţi să dea o „explicaţie”. După ce au avut succes în întinderea „generaţiei” la o perioadă de 80 de ani, era acum urgent necesar să facă, lucru destul de comic, exact contrariul. Până la urmă, printr-o miraculoasă căpătare a unei ‘inimi înţelepte’, „generaţia” trebuia să devină scurtă, cât de scurtă posibil:

„Întrebări de la cititori” :

„S-ar putea spune că înţelegerea recent actualizată a cuvântului „generaţie” din Matei 24:34 ne lasă să credem că sfârşitul sistemului de lucruri ar putea fi amânat în viitorul îndepărtat? În nici un caz nu acesta este cazul. Dimpotrivă, noua înţelegere avansată a acestei chestiuni ar trebui să ne ajute să rămânem într-o aşteptare constantă a sfârşitului. Cum aşa? Ei bine, aşa cum explica Turnul de veghere din 1 noiembrie 1995, Isus aplica expresia „această generaţie” la oamenii răi contemporani cu el (Matei 11:7, 16-19; 12:39, 45; 17:14-17; Fapte 2:5, 6, 14, 40). Ca atare aceasta nu a fost descrierea unei perioade de timp fixate care începea la o dată anume” (Turnul de veghe, 1 mai 1997, p. 29).

După cum putem observa, Watchtower se grăbeşte să-i asigure pe membrii de rând că, desigur, sfârşitul este exact la fel de iminent ca întotdeauna. Suntem trataţi cu următoarea propoziţie complet lipsită de sens: ”Cu siguranţă nu acesta este cazul. Din contra, înţelegerea recent îmbunătăţită în problema generaţiei ar trebui să ne ajute să rămânem în aşteptarea constantă a sfârşitului”. Da, oameni buni, o nouă „înţelegere”, şi îmbunătăţită, ne va permite ca, în loc să ne concentrăm asupra lungimii timpului rămas până la sfârşit, să putem aştepta acum „sfârşitul” în mod constant! Ce grozav! Această înţelegere se poate aplica la orice generaţie de oameni „răi”!

„Întrebări de la cititori”:

„De fapt, articolul Întrebări de la cititori din acelaşi număr al Turnului de veghere scotea în evidenţă două idei principale: ‘O generaţie de oameni nu poate fi considerată o perioadă cu un anumit număr de anii’ şi ‘Oamenii unei generaţii trăiesc o perioadă relativ scurtă de timp’. Deseori folosim cuvântul ‘generaţie’ în acest mod. De exemplu, am putea spune: ‘Soldaţii din generaţia lui Napoleon nu ştiau nimic despre avioane sau despre bombele atomice’. Ne‑am referi oare numai la soldaţii care s-au născut în acelaşi an cu Napoleon? Sau numai la acei soldaţi francezi care au murit înainte de Napoleon? Bineînţeles că nu; nici nu am încerca, folosind astfel termenul“generaţie”, ca să stabilim un anumit număr de ani. Cu toate acestea ne-am referi la o perioadă relativ scurtă, nu la sute de ani după timpul lui Napoleon” (Turnul de veghe, 1 mai 1997, p. 29).

Aici mai sunt câteva perle: „O generaţie de oameni nu poate fi văzută ca o perioadă de timp având un număr fixat de ani”. Ce glumeţ! După cel puţin 60 de ani de promovare chiar a acestei idei ca adevăr evanghelic, Watchtower ne spune că o generaţie nu poate fi văzută, pare-se, în acest mod! Fără să le reamintească cititorilor ei despre articolele Watchtower care calculau ce vârstă ar trebui să aibă cei ce „au văzut ce s-a întâmplat în 1914”, ca să fie parte a generaţiei, etc, ea bineînţeles accentuează acum cât de „scurtă” trebuie să fie aceasta.

„Întrebări de la cititori”:

„Prin urmare a fost potrivit faptul că Turnul de veghere din 1 noiembrie conţinea subtitlul ‚Vegheaţi!’ Primul paragraf de la acest subtitlu spunea pe bună dreptate: „Nu este nevoie să cunoaştem data exactă a evenimentelor. În loc să ne concentrăm asupra calculării unei date, trebuie mai degrabă să ne concentrăm asupra faptului de a manifesta vigilenţă, de a cultiva o credinţă puternică şi a ne menţine ocupaţi în serviciul lui Iehova”. Apoi erau citate cuvintele lui Isus: ‚Luaţi seama, vegheaţi, şi rugaţi-vă căci nu ştiţi când va fi timpul acela. Şi ceea ce vă zic vouă zic tuturor: Vegheaţi’. – Marcu 13:33, 37.” (Turnul de veghe, 1 mai 1997, p. 29).

Cu o revărsare de şi mai multă vorbărie lipsită de sens revista Turnul de veghe îşi face de priceput „înţelegerea îmbunătăţită”. Ce rămâne după decantare din această înţelegere îmbunătăţită este că ei s-au întors acum înapoi la aceeaşi retorică învechită în care s-a pierdut orice altă biserică apocaliptică de un număr de ani încoace şi anume că sfârşitul poate veni de acum în orice moment, doar se vede cât de îngrozitor este totul în jur! Membrii de rând s-au întrebat în mod firesc, cum ar trebui considerată acum faţă de anul 1914 această „generaţie” evazivă? Bineînţeles, afirmaţii de genul: „N-a fost aşadar o descriere a unei lungimi exacte de timp începând cu o anumită dată”, dădeau de înţeles că societatea Watchtower încerca să separe „generaţia” de anul 1914. Astfel, a urmat o nouă „explicaţie”:

„Întrebări de la cititori”

„Turnul de veghere din 1 noiembrie 1995 s-a concentrat asupra a ceea ce a spus Isus despre „generaţia aceasta”, după cum citim în Matei 24:34. Să înţelegem că există vreo incertitudine cu privire la faptul că Regatul lui Dumnezeu a fost instaurat în cer în 1914? Dezbaterea din Turnul de veghere nu a propus absolut nici o schimbare în privinţa învăţăturii noastre fundamentale referitoare la anul 1914. Isus a descris semnul care avea să marcheze prezenţa sa în puterea Regatului. Există nenumărate dovezi că acest semn este în curs de împlinire începând din 1914. Datele despre războaie, foamete, plăgi, cutremure de pământ şi alte dovezi confirmă că din 1914 Isus este activ ca Rege al Regatului lui Dumnezeu. Toate acestea arată că de atunci încoace ne aflăm în perioada de încheiere a sistemului de lucruri. Atunci ce anume clarifica Turnul de veghere? Ei bine, esenţa era sensul în care a folosit Isus cuvântul “generaţie” în Matei 24:34. Pasajul spune: “Adevărat vă spun, nu va trece generaţia aceasta până nu se vor întâmpla toate acestea”. Ce voia să spună Isus prin termenul ”generaţie” atât cu referire la zilele lui cât şi la ale noastre?” (Turnul de veghere, 1 iunie 1997, p. 28).

Desigur, societatea Watchtower se grăbeşte să explice că „înţelegerea îmbunătăţită” nu schimbă practic nimic. De fapt, în afară că dezvăluie încă o dată cât de extrem şi de universal lipsită de soluţii este societatea Watchtower în legătură cu orice lucru, noua înţelegere nu schimbă prea multe în Brooklyn. Apoi ni se dă vechiul argument „învineţit” şi disperat: „Avem dovezi ample că acest semn a fost în curs de împlinire de la 1914. Existenţa războaielor, foametelor, epidemiilor şi a altor dovezi arată că de la 1914 Isus a fost activ ca Rege al Regatului lui Dumnezeu. Aceasta indică că de atunci a început încheierea sistemului de lucruri”.

După cum a fost demonstrat de nenumărate ori, aceste aşa-numite semne sunt ceva ce a fost văzut în toate generaţiile omenirii, tot timpul. Singura diferenţă pe care am sesizat-o în generaţia noastră de la 1914, este că efectiv orice aspect al acestui „semn” s-a îmbunătăţit enorm, lăsându-ne cu constatarea că generaţiile anterioare au fost mult mai rele decât a noastră. Ce fel de „semn” mai este acesta?

„Întrebări de la cititori”:

„Aşadar informaţiile recente din Turnul de veghere despre „generaţia aceasta” n-au schimbat înţelegerea noastră cu privire la evenimentele din 1914. Dar ne-au făcut să înţelegem mai bine modul în care a folosit Isus termenul „generaţie”, ajutându-ne să vedem că folosirea lui nu este un motiv pentru a calcula – din 1914 – cât de aproape suntem de sfârşit” (Turnul de veghe, 1 iunie 1997, p. 28).

Este destul de comic şi remarcabil totodată că un lucru care a fost clar ca lumina zilei pentru majoritatea „clerului creştinătăţii” de două mii de ani, nu a fost văzut de liderii „organizaţiei lui Iehova” până în noiembrie 1995. Oricum ar fi, acum membrii de rând ai Martorilor lui Iehova nu trebuie să mai fie preocupaţi să afle când va veni”sfârşitul”. De ce? Acesta va veni „curând”. Iată câteva exemple de „înţelegere îmbunătăţită”:

„Gloria mai mare a casei lui Iehova”:

„Nu va întârzia”, afirmă profetul. Isus a spus că generaţia rea din prezent nu va trece până nu se vor „întâmpla toate acestea” (Matei 14:34). Înseamnă aceasta că potrivit înţelegerii actuale a cuvintelor lui Isus activitatea noastră de predicare nu este atât de urgentă? Faptele arată că lucrurile stau exact invers! Generaţia contemporană se cufundă într-o stare de răutate şi corupţie fără precedent în istorie”. (Turnul de veghe, 1 ianuarie 1997, p. 12, par. 3).

„Să slujim cu loialitate alături de organizaţia lui Iehova”:

„Recent, sclavul fidel şi prevăzător ne-a ajutat să înţelegem mai bine termenul „generaţie” folosit în Matei 24:34 şi timpul judecăţii „oilor” şi „caprelor” menţionat în Matei 25:31-46, precum şi să ne rafinăm punctul de vedere referitor la anumite tipuri de serviciu civil (Matei 24:45). Fără îndoială că unii apostaţi ar fi fost încântaţi dacă mulţi Martori ai lui Iehova ar fi ţinut cu rigiditate la vechea înţelegere a acestor subiecte şi ar fi refuzat să progreseze. Nu aşa au stat lucrurile. De ce? Deoarece poporul lui Iehova este loial” (Turnul de veghe, 1 august 1997, p. 12)

Să observăm nonsensul în ultimele două propoziţii: „Fără îndoială că unii apostaţi ar fi fost încântaţi dacă mulţi Martori ai lui Iehova ar fi ţinut cu rigiditate la vechea înţelegere a acestor subiecte şi ar fi refuzat să progreseze. Nu aşa au stat lucrurile. De ce? Deoarece poporul lui Iehova este loial”. Ne întrebăm cine sunt acei apostaţi? Fiind şi eu unul, pot să spun că n-am întâlnit niciodată pe cineva care să menţioneze măcar un asemenea lucru. Noi „apostaţii” ştim prea bine că orice schimbări ar fi decretate în Brooklyn, cel „credincios” va crede automat tot ce scrie societatea Watchtower. Dacă Brooklyn-ul ar decide mâine că transfuziile de sânge sunt „bune”, ziua următoare toţi Martorii „fideli” ar umbla încoace şi încolo pretinzând că nu este vorba de nimic nou, „noi întotdeauna am crezut asta”. Acesta este tiparul normal după care se derulează lucrurile. Este interesant de observat că în pofida „înţelegerii actualizate/ îmbunătăţite”, societatea Watchtower continuă să se refere la buna veche „înţelegere depăşită”, după cum arată exemplul următor citat deja:

„Gloria mai mare a casei lui Iehova”:

În 1992, pe când Brooklyn-ul bâjbâia în întuneric, înecat în „speculaţiile” lui, lucrurile sunau cam aşa:

„1914 – Anul care a şocat lumea”

„Astăzi un mic procent al omenirii îşi mai poate aminti de evenimentele anului 1914. Va trece oare acea generaţie avansată în vârstă înainte ca Dumnezeu să salveze pământul de la ruină? Conform profeţiei biblice, nu. ”Când veţi vedea toate aceste lucruri”, a promis Isus, „să ştiţi că el este aproape, la uşi. Adevărat vă spun că această generaţie nu va trece nicidecum până nu vor avea loc toate aceste lucruri” – Matei 24:33, 34” (Turnul de veghe, 1 mai 1992, p. 3).

Societatea Watchtower a făcut orice greşeală cu putinţă când a fost vorba de pretenţiile ei de călăuzire divină sigură referitor la „cunoaşterea” viitorului. În aceasta, ea împărtăşeşte o moştenire mai veche în lansarea de alarme false despre venirea lupului începând încă din secolul întâi. Lucrul trist este că aceşti oameni nu învaţă niciodată şi, fără îndoială, vor exista creduli predicând patetic despre sfârşitul „iminent” atât cât va ţine această lume.

sus