Această scrisoare a fost trimisă de e-watchman membrilor din Corpul de Guvernare al Martorilor lui Iehova. Ea a fost expediată la 50 de birouri de filială ale Watchtower, precum şi la numeroşi fraţi individuali de la Betelul din New York. Ea este de asemenea publicată ca scrisoare deschisă la http://e-watchman.com.

Dragi fraţi,

    Revista Turnul de veghe din 1 iulie 2004 exprimă tristeţea şi preocuparea Corpului de Guvernare faţă de faptul că mulţi fraţi şi multe surori au devenit în ultimii ani slabi spirituali sau inactivi. Paragraful 11 de la pagina 17 declară: „Ne întristează totuşi să remarcăm că unii din colaboratorii noştri creştini au slăbit spiritual şi ca rezultat au încetinit sau chiar au oprit efectuarea lucrării de facere de discipoli poruncită de Cristos”.

    Paragraful 13 comentează în aceeaşi ordine de idei ce putem face pentru a ne exprima preocuparea faţă de fraţii şi surorile descurajate, spunând: „Ar trebui să ne preocupăm profund de cei care au încetinit sau au oprit participarea lor la minister… Cum putem totuşi să ne exprimăm preocuparea faţă de ei?”

    Fără îndoială, Corpul de Guvernare este profund preocupat de numărul crescând de oi bolnave spiritual sau rătăcite. Însă întrebarea pe care păstorii grijulii trebuie să şi-o pună este de ce atât de mulţi Martori ai lui Iehova devin în prezent „slabi spiritual” şi inactivi? În mod sigur există unele motive pentru această tendinţă aflată în creştere.

    Articolul enumără mai mulţi factori, citând întristarea, vârsta înaintată, depresia şi dificultăţile economice. Fără îndoială că mulţi Martori ai lui Iehova sunt împovăraţi şi se luptă cu aceste lucruri şi multe altele. Dar oare aceştia sunt toţi factorii implicaţi? Sunt acele singurele probleme care afectează oile lui Iehova şi le-au făcut pe aşa de multe să devină descurajate în ultimii ani? Ce se poate spune despre pietrele de poticnire? Este posibil ca mulţi dintre cei cărora le-a slăbit credinţa sau chiar şi-au pierdut-o să se fi poticnit? Fără îndoială aşa stau lucrurile în cazul multora. Dar de ce anume au fost poticniţi?

   S-ar putea oare ca cei mai mulţi dintre fraţii şi surorile noastre deveniţi acum inactivi să fi fost poticniţi de ceea ce ei percep drept ipocrizie din partea Watchtower şi de atitudinile necreştine din congregaţiile locale? Să fim realişti fraţilor, până când Watchtower nu va lua în seamă aceste critici, nu ne putem aştepta la vreo schimbare în tendinţele predominante.

   Watchtower s-a străduit întotdeauna să evidenţieze multele boli morale şi sociale ale lumii. De exemplu, una din relele des întâlnite în zilele noastre este faptul că guvernele şi companiile refuză de obicei să-şi asume responsabilitatea pentru orice greşeală comisă. Dar ce fel de exemplu oferă Watchtower în această privinţă? Şi-a cerut vreodată Watchtower scuze în public? Şi dacă nu, de ce?

   E posibil oare ca lipsa sincerităţii şi transparenţei din partea Watchtower să fie unul din motivele principale pentru care mulţi Martori ai lui Iehova s-au poticnit pe bună dreptate, iar un număr crescând dintre ei nu mai sprijină Societatea la fel de tare ca înainte? Poate că numărul în scădere al noilor discipoli şi numărul în creştere al fraţilor inactivi este un indiciu că Iehova îşi retrage binecuvântarea.

   Turnul de veghe din 1 iulie a folosit o ilustrare despre inutilitatea faptului de a-i transmite instrucţiuni unui om care se îneacă, dar de pe mal, deoarece ne este frica să ne udăm. Oare nu e acesta exact lucrul pe care îl face Watchtower prin faptul că le spune celor cu credinţa slăbită şi celor care se îneacă în îndoieli să revină şi să participe la întruniri şi în predicare? Dat fiind că viaţa veşnică a fraţilor şi surorilor stă în balanţă, cu siguranţă că nu doriţi să vă faceţi vinovaţi de cosmetizarea oricărei responsabilităţi pe care o aveţi pentru situaţia lor dificilă. Mai ales datorită faptului că fiecare cuvânt spus de Watchtower are o aşa mare greutate printre Martorii lui Iehova.

   Articolul citat mai înainte continuă cu oferirea unor sugestii menite să ajute, respectiv cum îl putem imita noi pe Isus şi bunăvoinţa de care a dat el dovadă în relaţiile cu apostolii săi. Din păcate, există un aspect al conduitei noastre creştine unde Isus nu poate sluji drept exemplu pentru noi, şi anume faptul de a ne cere scuze de la cei cărora le-am greşit. Desigur, Isus nu a avut nevoie niciodată să se scuze pentru simplul motiv că el nu a greşit niciodată faţă de nimeni. Însă, poate Societatea Watchtower şi cei care o conduc să pretindă în mod onest acest lucru?

   Să analizăm doar câteva exemple care ne arată de ce Watchtower ar trebui să se gândească serios la oferirea unor scuze sincere şi oneste pentru greşelile sale, nu doar Martorilor lui Iehova pe care i-a lezat ci, cel mai important, lui Iehova Dumnezeu însuşi.

   Aşa după cum ştiţi bine, fraţilor, multe întrebări venite de la Martori ai lui Iehova mai recent, cu privire la afilierea timp de zece ani a Societăţii Watchtower la ONU, în calitate de ONG, au fost direcţionate spre sediul mondial şi spre numeroase filiale din întreaga lume. Noi am prezentat documente detaliate cu privire la profunzimea implicării Watchtower şi am cerut Betelului să recunoască deschis că a avut o alianţă politică ascunsă cu Naţiunile Unite.

   Care a fost răspunsul?

Din păcate Watchtower a refuzat categoric să recunoască greşeala. De fapt răspunsurile, regizate cu atenţie, par mai degrabă să dea vina pe Naţiunile Unite pentru schimbarea cuvintelor din cererea de afiliere – şi asta în ciuda faptului că Naţiunile Unite au declarat public pe site-ul lor că Watchtower trebuie să îndeplinească anumite criterii pe care le îndeplinesc toate celelalte ONG-uri politice afiliate.

   Cât de descurajator este faptul că cei care îi reprezintă pe unşii lui Iehova  dovedesc o astfel de desconsiderare crasă a adevărului! Fără îndoială, multe mii de Martori ai lui Iehova s-au poticnit în ipocrizia arătată de Watchtower în cazul afilierii la ONU ca şi ONG.

   Şi ce se poate spune despre miile de copii care au fost abuzaţi sexual de Martori ai lui Iehova? Oare Watchtower poartă într-o anumită măsură responsabilitatea pentru această tragedie oribilă?

   Aşa după cum iar ştiţi, mass-media a publicat pe larg problema abuzării copiilor în organizaţie. Dacă a existat vreodată o ocazie când Watchtower ar fi trebuit să facă un pas înainte şi să-şi asume responsabilitatea, acum ar fi momentul potrivit. Dar cum a răspuns Watchtower la acuzaţiile publice că metodele sale sunt dăunătoare? În primul val de dezvăluiri publice, purtătorul de cuvânt al Societăţii s-a grăbit să dea vina pe câţiva bătrâni necalificaţi pentru rezolvarea greşită a câtorva cazuri. Totuşi, până acum, Watchtower a refuzat să admită că ar avea vreo vină.

   În locul unei recunoaşteri autentice a responsabilităţii, departamentul de relaţii cu publicul al Watchtower pare să se fi angajat într-o campanie mediatică gen Madison Avenue menită să cureţe imaginea publică a Watchtower. Dar dacă vrem să fim realişti trebuie să recunoaştem că cei care au fost poticniţi şi răniţi de multele atrocităţi cu copii abuzaţi în congregaţiile noastre au nevoie de mai mult decât de o reclamă comercială de 30 de secunde. Ei au nevoie să audă adevărul!

   Mulţi Martori ai lui Iehova cunosc adevărul privind modul în care Watchtower a rezolvat cazurile de abuz. Ei ştiu din experienţa personală că de-a lungul anilor Societatea a făcut presiuni subtile asupra bătrânilor şi familiilor cu copii abuzaţi pentru a-i descuraja să-i raporteze pe cei care i-au abuzat pe copii autorităţilor legale. Mii de victime şi familiile lor au fost făcute să păstreze tăcerea cu banalităţi goale de genul „aşteptaţi-l pe Iehova” în timp ce Societatea a repetat adesea sfatul de a nu aduce reproş asupra lui Iehova prin raportarea acestor infracţiuni poliţiei sau presei.

   În mod sigur, mulţi din cei care sunt acum consideraţi „slabi spiritual” au slăbit în realitate datorită refuzului Watchtower de a accepta orice responsabilitate în vreuna din aceste probleme. Din nou, ce atitudine descurajatoare din partea sclavului fidel a lui Cristos, o atitudine atât de plină de mândrie şi lipsită de iubire!

   Este evident că fraţii din Corpul de Guvernare şi alţi fraţi responsabili de la sediul mondial nu simt că ar fi nevoie să mărturisească şi să ceară scuze pentru ceva. Totuşi, Turnul de veghe din 15 septembrie 1996 conţine un articol pe care poate vreţi să-l revedeţi. Acesta este intitulat „Chiar trebuie să ne cerem scuze?” În paragraful final al articolului citim:

„Dacă facem o practică din a ne scuza când acest lucru este necesar, vom observa că oamenii reacţionează favorabil. Şi poate se vor scuza la rândul lor. Când ni se pare că am supărat pe cineva, de ce să nu ne facem obiceiul să ne cerem scuze mai degrabă decât să evităm prin orice mijloace să ne recunoaştem vreo greşeală? Lumea poate considera că o scuză este un semn de slăbiciune, dar de fapt ea e o dovadă de maturitate creştină. Desigur nu am vrea să fim asemenea celor care recunosc unele greşeli dar minimalizează responsabilitatea lor.

Aşadar, este absolut necesar să ne cerem scuze? Da este. Suntem datori nouă înşine şi altora. O scuză poate ajuta la uşurarea durerii produse de imperfecţiune şi poate vindeca o relaţie rănită. Fiecare scuză pe care o cerem este o lecţie de umilinţă care ne antrenează să devenim mai sensibili la sentimentele altora. Rezultatul va fi că colaboratorii creştini, partenerii conjugali şi alţii ne vor privi ca pe cineva care merită încrederea şi afecţiunea lor. Vom avea pacea minţii, iar Iehova Dumnezeu ne va binecuvânta.”

   Ce sfat excelent oferă revista Turnul de veghe asupra motivelor pentru care trebuie să ne cerem scuze. O, ce bine ar fi dacă Watchtower şi-ar urma propriile sfaturi.

   Cu siguranţă nu v-a scăpat numărul mare de Martori ai lui Iehova şi persoane interesate care sunt supărate pe Societatea Watchtower. De ce să nu fim atunci mai sensibili faţă de sentimentele acelora care au fost ofensaţi sau chiar îndureraţi? Mulţi dintre ei sunt slujitori fideli ai lui Iehova de mulţi ani şi apărători loiali ai Societăţii Watchtower. Nu credeţi că ei merită mai mult?

   În loc să căutaţi diferite metode de a risipi vinovăţia, puteţi fi siguri, fraţilor, că o recunoaştere sinceră şi francă, precum şi o cerere de iertare din partea Watchtower ar fi un balsam vindecător pentru mulţi fraţi şi surori răniţi şi nemulţumiţi. În loc să fie privit ca un semn de slăbiciune din partea voastră, ar fi mai degrabă o dovadă de umilinţă creştină autentică. Sinceritatea şi umilinţa voastră în acest punct critic ar putea chiar să inducă un nou spirit în întreaga organizaţie.

   Dacă sunteţi cu adevărat „preocupaţi profund” de bunăstarea spirituală a tuturor oilor lui Iehova, inclusiv a celor „slabe spiritual” veţi întreprinde rapid orice este necesar pentru a restabili încrederea lor în conducerea voastră. Şi puteţi fi siguri că veţi avea şi binecuvântarea lui Iehova pentru aplicarea propriului vostru sfat. Sunt încredinţat că Martorii lui Iehova sunt mai mult decât pregătiţi să vă ierte în cazul în care decideţi să faceţi ceea ce e corect.

   Având în vedere rănile şi descurajarea atâtor Martori ai lui Iehova care suferă, a venit cu siguranţă timpul pentru Corpul de Guvernare şi Societatea Watchtower să acorde atenţie sub rugăciune întrebării: „Este timpul să spunem: ’Ne pare rău’?”

Cu sinceritate,

 (Numele a fost şters din versiunea electronică)